9 aprilie 2015

Maşina albastră

In Canada, la inceputuri, Greater Toronto Area. Anul 2000, decembrie. Abia ne cumpărasem casă şi, de câteva zile, ne mutasem în cealalată parte a oraşului, într-o suburbie curată, disciplinată, bine străjuită de lei din ipsos la intrările în driveway. O suburbie cu salcâmi pe alei şi mulţi, mulţi italieni, întinşi pe câteva generaţii.  Seară târzie, mocirloasă, pâcloasă de decembrie, aşteptând Crăciunul.  Abia am scăpat de la birou şi aveam de traversat oraşul, cei peste 50 de km, într-unul dintre primele mele drumuri, mai exact primul drum de la lucru către noua casă, pe întuneric, pe ninsoare, pe un trafic ce se anunţa greu, greu. N-aveam GPS. La vremea aceea doar maşinile poliţiei, pompierii şi salvarea aveau GPS. N-aveam experienţa condusului pe zăpadă, pe autostradă la drum lung şi mai ales noaptea. Eram singură, eram departe de casă şi mi-era frică. Trebuia să ajung acasă, iar dacă aş fi luat-o din […]
15 aprilie 2015

Binele, Într-o Nucă

Astăzi mi-au mai fugit zece ani din viaţă, azi dimineaţă îi aveam, acum nu mai sunt. O să mă-nvăţ şi cu fuga asta, înapoi, a timpului, aşa cum m-am învăţat cu toate, de un mileniu şi jumătate de când tot învăţ să trăiesc. O dată cu cei zece ani au plecat griji în buchete mici şi multe iar în locul lor au venit fericiri mărunte. Că maşina merge, că lucrul la birou merge, că planurile mele merg tot înainte aşa cum le-am proiectat. Că mama mea se simte bine, adesea, că tata are mare grijă de amândoi. Că Julia, nepoata mea (despre care scriu atât de puţin, cu bună ştiinţă, deşi mi-e sufletul legat cu fundă roz de zâmbetul şi gingăşia ei) creşte două codiţe ca mici păpădii în creştet, că are ghiduşia iedului cel mic, că mănâncă cu mânuţele ei roze, bucăţică cu bucăţică, tacticos şi egal. Că ai […]
17 aprilie 2015

Copertina (awnings) de vară e instalată! Vara poate să vie, yep

Azi a venit echipa și a instalat awnings-ul pe acoperis, în bracheți, ca să-i asigure înălțime și pantă. Se rulează manual, materialul este prelată de barcă, acrilic 100% deci poa s-o plouă că nu se strică, garantată 15 ani, o căruță de bani dar efectul este priceless!  
21 aprilie 2015

De La Un Cer La Altul

Când încerci să-i vorbeşti, fie n-are timp de tine, fie te repede şi-ţi  împachetează ziua în tăvălugi de lucruri de făcut, multe, tot mai multe. N-are scrupule când stă să te-mpinga de pe stâncă, în hăul necunoscutului, ori de câte ori încerci ceva nou. Îi cauţi mâna, când ţi-e teamă şi ea nu-i acolo; şi-atunci bagi mâinile în buzunare. O cauţi pe pernă, noaptea când n-ai somn; râde de tine când ai coşmaruri, fuge de tine adesea şi arar îţi răspunde la telefon. Când fuge de acasă, atunci chiar ai o problemă. E frumoasă, nimic de zis, dar, doamne, cât e de imprevizibilă. Când întinde palma spre tine, adesea murdară de pământ ori pătată de roşul fructelor, atunci îi vezi liniile inimii, sufletului, destinului, păcatului şi îngerilor, crescute precum iedera, după care strânge pumnul şi nu mai vezi nimic. Imaginea te mai urmăreşte o vreme, destul până să pui din […]