4 decembrie 2015

Vineri seară, pian la superlativ: recital Teo Milea, la Toronto

Mâine seară, pian la superlativ: recital Teo Milea, la Toronto. Gallery 345, 345 Sorauren Avenue, Toronto, M6R2G5 (Detalii:https://www.facebook.com/events/1491340741191735/) Și voi fi acolo.
6 decembrie 2015

Atenție Canada, ți-a sosit un artist de mare calibru. Ai grijă infinită de Teo Milea

De două zile încerc, năucă, să pun laolaltă cuvintele, după impresionanta experiență de vineri seara. Vineri seara, prin ceața caldă și neagră a unui downton Toronto respirând căsuțe vechi și oameni noi cu câini in lesă, împreună cu vreo sută de români și nu numai, am ajuns la Gallery 345 să-l ascult, cunosc și pe cât posibil, să-l înțeleg pe Teo Milea. Tânăr fără vârstă, înțelept în muzica lui mai mult decât veacul, artist în gesturi, cu o charismă absolut specială, într-un recital de o oră, așa l-am cunoscut pe Teo. Am stat cuminte să ascult, compilez, cu dorința să înțeleg. Și, vreme de o oră, într-un sublim recital de pian, Teo Milea ne-a trecut de la corolarul vieții, primit ca o rugăciune cu fața la răsărit (Cathedral), la fantasticul fluid social al marilor orașe ale lumii, prelingându-se pe lângă muchiile în cărămidă ștearsă (Streets in Crayon), apoi a coborât […]
9 decembrie 2015

Interviu cu enigmatica scriitoare Em Sava din Toronto: Scrisul sunt Eu.

Un promis vârtej de interviu, zăpăcitor ca ceața de decembrie lipită de pielea nopții cu o aproape lună plină, înterviu cu o scriitoare româncă din Toronto a cărei identitate am preferat amândouă să nu fie dezvăluită. Un interviu orb ca o cârtiță legată la ochi cu mătase de porumb, un interviu sincer ca-ntre prieteni, vechi ca-ntre suflete ce se știu, senin și întortocheat ca un mileu pe servanta bunicii.  Un interviu cu cea mai enigmatică scriitoare posibilă, colegă de bancă în Pastilele De Nesomn, volumul îngrijit de talentata Corina Ozon și tipărit în toamna asta la București. Nu pot s-o definesc pe Em Sava. O caut între scriiturile ei și, razant, pletele castanii îi acoperă chipul. Scrie la Sweet & Salty (www.savatoronto.com), pe blogul ei, împotriva ceasului însuși. Nu ne-am întâlnit niciodată. (Aseară m-a sunat Payam. Fără nici un pretext, pur și simplu cum suni un vechi prieten. Am vorbit […]
16 decembrie 2015

Într-a treia stare de agregare

Foaia De Drum Lung a împlinit astăzi un an. Mulți Ani, Foaie 🙂 Scrisul mi-a-nceput ca blog (Click Aici), într-un decembrie înzăpezit și geros, taman în preajma Crăciunului. A crescut anapoda, cu trăite și închipuite, cu dorite și nedorite, cu viața însăși și mai ales cu speranțe de mai frumos și mai bine. Am primit aseară, drept cadou, o poezie de Marin Sorescu, într-un context cvasi-literar și am s-o postez aici. In fiecare seara Strang de prin vecini Toate scaunele disponibile Si le citese versuri. Scaunele sunt foarte receptive La poezie, Daca stii cum sa le asezi. De aceea Eu ma emotionez, Si timp de cateva ore Le povestesc Ce frumos a murit sufletul meu Peste zi. Intalnirile noastre Sunt de obicei sobre, Fara entuziasme De prisos. In orice caz, Inseamna ca fiecare Ne-am facut datoria, Si putem merge Mai departe. (Marin Sorescu- Capriciu) În zori, cred că era 6 dimineața […]