23 mai 2016

Ea

Senzuală ca patima primei cireșe spărgând pistilul florii, aprinsă ca țigara fumată după despărțire, desculță, pe malul mării la prag de noapte cu lună. Încinsă, între zi și noapte, tulburător de frumoasă, tulburător de personală, tulburător de fierbinte-n zâmbet și pe sub pleoape. Cafeaua din ceașca ei poartă zaț, iar zațul îi descântă fiecare firișor din breton, într-o legănare de ursite și de vise. Coboară vocea ca să descânte numele trandafirului, poartă blugii suflecați și tricouri înmuiate de atâta spălat, de atâta dormit în ele, de atâta poveste pe sub ele. Fuge și n-o mai vezi câteva zile iar atunci ți-e dor de ea, de ea- nebuna păstrătoare a ochilor în tavanul dormitorului la miez de noapte, de ea- urgia promisiunilor, de vraja vorbelor ei. Cunoaște fiecare ungher. Și fiecare ungher îi cunoaște buzunarele și palmele și liniile drumurilor lungi până la rădăcina degetelor subțiri.  Scutură adesea din pletele cârlionțate. […]
27 mai 2016

40- Gata. Ajunge.

Dimineață am lăsat acasă țigările și bricheta. Cred că și dacă aș fi condus fără ochelari nu m-aș fi simțit mai descoperită, mai vulnerabilă, mai goală. La birou, vreo două ore am făcut ordine. Ordine în hârtii, în sertare, ordine. Eram ca peștele beta când primește musafiri-surpriză în acvariul lui. Fără stare, adică. Frumos afară, soare, caniculă, sfârșit de mai. Mestec gumă. Ce m-a enervat unul în trafic, în zori, se mișca ca mortu’, cred că textuia. La lunch am ajuns la Tim Hortons și mi-am luat o cafea. M-am dus la vechiul loc de aia, cum îi spune, de fumat, de data asta fără. Doar cu cafeaua. M-am uitat tâmp, prin parbriz un pic până m-am prins că stăteam ca curca, fără țintă, de-aiurea. Paharul de cafea la Tim e, mai nou, albastru, bleu de fapt, anunță că să trimitem copiii la camping pe 1 iunie. Cine a mai […]
28 mai 2016

Ca pe condamnați- de ceafă

Aerul miroase. Pe cuvânt, aerul miroase în realitate. Miroase când a pământ încins, când a om, a pisică, a aragaz, a televizor, a cafea, a telefon, a poșetă, ba chiar și a canapea. Nu cred c-am cunoscut atâtea mirosuri deodată, din copilărie. M-am lăsat de fumat. Am patruzeci și opt de ore și n-am murit. Îmi reînnod viața, după patruzeci de ani de fumat. Aveam paișpe ani și nu știa nimeni… Am spălat mașina. Am spălat mult, cu furie cred, cu ciudă, cu revoltă, cu remușcări. Am spălat cu apă multă și clăbuci. Apă, esențe, parfumuri.  Au scăpat de la baie niște veverițe nădușite de caniculă, părul înverzit din curte și avioanele ce s-au încrucișat pe deasupra casei. Atâta. Mă gândeam la un moment dat, văzând cum dau prin băț de hărnicie, că parc-aș vrea să mă lepăd de-o mare necinste. Să mă lepăd de necinstea supremă, să mă spăl […]
31 mai 2016

La Montreal

Tot ce e bun vine în porţii mici și cu muncă multă. Ăsta este un statement de marți, după un weekend excepţional care tocmai s-a dus, ce să zic. De-ăla de face istorie. Pe terasă, sub copertină, că la un bistro, muzică, vorbe, vorbe şi iar vorbe. Idei, istorie, gogoși, prăjituri, Daciana cu mâna avariată, Cristina și cu Petrică- nou veniți, Nicu cu povești de drum și carieră, Mircea, Mihaela, Dragoș și cu mine rememorând o Spanie  cu gust de paella. Andras pe drum încoace. Multe nu știu, încă. Mă feresc de supoziții, trăiesc dulce și frumos. Mai frumos ca de mult timp încoace. Dau like-uri la adevăruri populare pe facebook: dacă cineva te iubește, atunci te caută. Seara am visat povești de bună factură, netulburate de avioanele în drum spre Pearson. Corina pregătește lansarea cărții- duș rece fix în creștet, scrisă imediat după trilogia Amanților: Până Când Mă Voi Vindeca De Tine. […]