27 martie 2017

Trăim Deceniul de Aur al imigrației în Canada

Inginerimea română, sosită în Canada în condiţiile aprige de selecţie ale ultimului deceniu al secolului trecut (şi căreia îi aparţin, implicit îmi permit s-o descriu – n.a.), a dat linia melodică unei segregări nefericite în rândul etnicilor români, pentru deceniile ce au urmat. Am vorbit despre asta în materialul Viața Ta (şi continui tema, astăzi, un an mai târziu). Viața ta Absolvenţii  de politehnică, entuziasta Rezistenţă anticomunistă sensibilă la chitara lui Paţurcă de la Piaţa Universităţii (şi aici am fost, aha- n.a.), acei frumoşi nebuni ai marilor oraşe românești din anii ‘90 au instilat reluctanţa, stanjeneala colectivă, vis-à-vis de conaţionalii necrescuți cu matematica sub pernă , ori faţă de cei sosiţi în condiţii rămase pe veci nelămurite, înainte de 89. Fenomenul a avut loc în toate provinciile canadiene de adopţie, simultan. Semn că reluctanța de care vorbesc a fost adusă în bagaje. Mi-amintesc vestitele discuţii dintre noi, ăștia de nu […]
29 martie 2017

Povestea lui Horațiu

Am pe peretele garsonierei, desenat în cărbune, Omul Vitruvian al lui Da Vinci. Chiar îl am. E mare cât peretele, acum a terminat Silviu de desenat. 1987, vara. Eu, inginer stagiar la Giurgiu. Desenul a ieșit cumplit de real, n-am văzut așa ceva. Silviu este pictor cu Institutul de Arte Plastice absolvit şi şi-a dat toată silinţa, a muncit ca un erou vreo patru ore. Când l-a terminat, era stors de puteri. A mai stat de o cafea şi a plecat. Eu am rămas cu omul uriaş, răstignit, o uriaşă grafică, în cărbune negru, pe tot peretele meu roz. Niciun tablou n-a mai avut loc, nicio decoraţie în preajmă. Un perete ocupat de un Om universal. I-am dat, atunci, un nume: Horaţiu. Eu nu cunosc pe nimeni cu numele de Horaţiu, nu’ș’ ce mi-a venit. Prima noapte a fost simplu, am stins lumina, nicio problemă. Când a venit dimineaţa şi-a […]
6 aprilie 2017

Marea Renovare

Miros de vopsea proaspătă. Saci de plastic. Cutii, mari și mici. Pungi cu lucruri de-a valma. Covoare rulate. Perdelele date jos de la geamuri. Trafaleți. Găleți. Bucăți de drywall. Resturi de baseboard. Cartoane. Bandă adezivă spânzurând foi de plastic, de sus până jos. Grinzi dezgolite. Schelăria casei e dezgolită. Chirurgie pe casă. Accesul în pod, deschis, cască o gaură neagră înfricoșătoare mai ales după asfințit. Căni de cafea, pe counter în bucătărie. Pachete cu biscuiți. Cabluri atârnând. Prize dezbrăcate. Canapele învelite în foi de plastic. Bormașini. Ferăstraie. Banc cu menghină. Uși noi, în folie. Cutii cu dușumea, stivuite. Bârne de susținere, încrucișate strâmb, gata de încărcare pentru mers la gunoi. Ferestre lăsate deschise. Pisica Ciorăpel, dezorientată. Ambalaje. Șuruburi. Bare. Aspiratoare profesionale. Peturi, lăzi de apă îmbuteliată, golite. Praf fin. Filtrele înnecate în pulbere fină. Praf pe frunzele plantelor. Poleială de ciocolată. Șurubelnițe. O mușcată a murit, n-a mai rezistat. Centură […]
11 aprilie 2017

Gabriela Covaci- Semnează Diversitatea în limba română

Diversitatea canadiană este, de departe, rezultatul celui mai avansat și mai elaborat proiect social din istoria modernă a omenirii. În Ontario, proiectul a fost demarat, în urmă cu aproape 70 de ani, de către Johnny Lombardi, un entuziast italian născut la 4 decembrie, 1915 în Little Italy (sud Toronto). Lombardi, urmaș al unor imigranți lipsiți de educație a ințeles complexul set de transformări  prin care familia sa a trecut, pe parcursul întregii vieți, pentru a se adapta, pentru a se simți acasă, pentru a îmbrățișa un nou stil de viață. Cu eforturi uriașe, mânat de viziune, înzestrat cu charismă și o inteligență vie, Lombardi a dezvoltat, conturat și agregat conceptul de Diversitate, pe care apoi l-a materializat prin înființarea unui post de radio multicultural (CHUM FM) în Toronto. Ulterior, 30 de grupuri etnice s-au alăturat proiectului iar astăzi însăși noțiunile de Diversitate și Multiculturalism se asociază strâns cu personalitatea lui […]