26 mai 2017

Alina Marie

Fiindcă ziua de azi se numește întru totul Alina Marie, cu permisiunea părinților am să vă spun istoria venirii ei pe lume. Alina Marie s-a născut azi noapte, pe la ora două, pe o prelată, pe cimentul unei stații de pompieri din Vaughan, Ontario. Da, ați citit bine. Așa s-a scris povestea, așa au fost faptele. Fetița n-a mai avut răbdare ca mămica și tăticul ei, Diana și Călin să ajungă la spital și, dupa 1,30AM a dat semne că i-a venit vremea. În miez de noapte, cei doi au luat geanta pregătită dinainte și au pornit mașina. În timpul acesta, contracțiile Dianei au devenit, brusc, extrem de puternice, motiv pentru care, în grabă, în clipele de surescitare, cei doi au uitat să încuie ușa casei în urma lor. La colțul străzii și-au amintit, a mai luat un minut cât s-au întors din drum ca să încuie, deajuns ca nașterea […]
13 septembrie 2017

Plec să trăiesc în cartea mea, pentru un weekend. Merg la Terence Bay, Nova Scotia.

Acum aproape un an, în preajma Crăciunului, în mintea mea s-a aprins povestea iubirii imposibile, imaginate, simţite şi imprimate pe coasta Atlanticului, cândva în miez de vară. Locul se numeşte Terence Bay. Este o felie, o coastă de stâncă populată de pescari, la vreo patruzeci de kilometri est de Halifax. La Terence Bay, până acum n-am ajuns niciodată. Nici în casa închiriată, în care am locuit pentru o săptămână, precum am povestit în carte, n-am fost, în fapt, niciodată. Deşi, de atâta imaginație înflăcărată, cu atâta emoţie pusă în povestea însăşi, pot descrie interiorul de parcă aş fi trăit acolo dintotdeauna. Este o casă veche, canadiană, așa o văd cu ochii minții. Este îngustă, ţuguiată, cu mansarda dând spre mare şi cu uşa de la intrare, la oareş’ce distanţă de drum, îndreptată spre apus. Locul poveștii mele din Terence Bay (o casă în care n-am locuit niciodată, cum ziceam)trebuie că are acoperişul […]
16 septembrie 2017

Coasta Atlanticului, un năvod în așteptare

Sunt încă în Nova Scotia. Mâine zbor spre casă. Traseul de astăzi a însemnat drumul de la Halifax la Lunenburg, cu întoarcere pe coasta Atlanticului, prin Mahone Bay, Bayswater, Hubbards, French Village, Indian Harbour, Peggy’s Cove, Terence Bay, Brookside și înapoi la Halifax. Vreo 500 de kilometri, cu toate abaterile din drum și n-au fost puține. Lunenburg, așezarea și toată zona, de fapt, își merită cu prisosință statutul. Declarată monument UNESCO, comunitatea din Lunenburg este locuită de descendenți germani (Eisenhower, cel mai popular nume de familie), așa cum la Terence Bay cel mai popular nume de familie este Slaunwhite.  În ambele locuri s-au așezat familii de frați care s-au îngrijit ca numele să fie dus mai departe. La Terence Bay mă simt ca acasă. Nu exagerez, am petrecut o groază de timp, cam pe toate coclaurile, pe toate străzile, dus și întors. Știu unde se ridică o casă nouă, deja […]