Făt-Frumos și Cosânzeana aspirau fericiți frumusețile patriei, prin parbrizul unei mașini ce-o închiriaseră cu săptămâna. Colea, un deal doldora de căpițe de fân, dincolo, iaca, o bodegă sătească înțesată de mușterii în mijlocul săptămânii de lucru. Mai un cal la marginea șoselei, mai o barieră, o bicicletă sprijinită de-un gard. Uite și găini și pui scăpați prin gard, ciori prin pomi, vrăbii și mai ales multi caței, unii făcuți covrig la umbră… Doamne, ce dor le fusese! Întins pe bancheta din spate, Prâslea dormi el ce dormi până când, la o hurducătură se trezi transpirat și privi in jur: – Da’ de ce n-o luăm pe autostradă, de ce trecem prin toate satele? se miră sincer copilul. – Care autostradă? se auzi, din față, vocea tatălui ocupat cu o depășire relativ regulamentară. Vacanța avea să-i poarte sute de kilometri, în lungul și-n latul țării, după cum erau originile geografice ale […]