31 martie 2016

Prima Mișcare- Cine sunt acești eroi?

La 27 martie, într-un moment în care am simțit că urmează să înceapă sarabanda întâlnirilor sterile, transpirate și ineficiente ale micilor sau mai marilor asociații, comitete ori comiții românești din America de Nord, că vine vara, m-au apucat spumele. Ia te uită la ei, am zis. Iar. Aceiași. Cu aceleași lucruri. Se repeta istoria de anul trecut, se repeta istoria anilor trecuți, a celor optsprezece ani în care am holbat ochii și mintea la ineficiența crasă și la oportunismul multor personaje din viața publică, să-i spun (mai exact din viața comunitară/etnică), atât din Canada cât și din Statele Unite. La 27 martie ceva s-a petrecut. Vă vorbesc aici despre sute de accesări, share-uri date unui text (Viața Ta: https://foaiededrumlung.com/viata-ta/) pe care l-am scris fără să respir. Nu mai vreau să vină iar vara presărată de activități slabe, nepopulare, de gust îndoielnic sau, mai rău, cu iz politic. Să vă zic ceva […]
6 aprilie 2016

Haideți, c-avem treabă cu toții

Doamne Ajută s-avem putere și să urnim câteva lucruri din loc pentru noi toți cei ce trăim în diaspora. Mai mult, să avem sufletele împlinite că facem ce trebuie să facem. Acum, cât putem. Mergeți așadar pe Facebook, aici: https://www.facebook.com/groups/2089150614642400/?fref=nf și semnați ca membri în grupul Centrul Român. Este un început. Multe, urmează. *** Centrul Român din Canada este o platformă civică dinamică. Inițiat la Toronto, în Aprilie 2016, Centrul Român îi încurajează pe toți românii precum și asociațiile românești deja constituite, să se înscrie și să participe cu inițiative concrete, si obiective bine definite. Platforma Centrului Român este a noastră, a tuturor. O comunitate mare, cu multe de făcut pentru ai noștri. Putem realiza lucruri minunate, împreună. Noi am pornit. Veniți si voi. Ti-a placut articolul?
24 aprilie 2016

Și nu e Harley

Atunci când nu scriu, viață mi se întâmplă. Și atât de multă viață se întâmplă, că-mi alunecă puterile către podele, se topesc și se fac una cu umbra mea. Cel de pe urmă rămas bărbat de pe planetă mi-a dat tricoul lui de somn și plec să dorm pe-un drum pe care n-am mai fost vreodată. Sângele îmi cere pace, sufletul îmi cere ceruri, undeva la mijloc, cu bățul în nisip scriu nume și destine anume și habar n-am unde duce filmul ăsta. N-am avut așa răspântii colorate, de un veac și jumătate. Un bun prieten a murit, pe bune, ușor ducă-se sufletul lui spre ghemul universal de suflete. Un altul oftează-ntre furcile iubirii interzise și ale celei- ofrandă. Și-ar fugi de amândouă, s-ar ascunde cu capul în apa sărată a Sudului, să uite, să fie uitat. Într-un colt de mânăstire, de doi ani de zile o altă iubire își […]
5 mai 2016

Jayshree- Urme de umbre de oameni

Părinții i-au spus Jayshree, soțul și socrii îi spun Kunta și este o femeie încă tânără, slăbuță și mică, mică așa cam cât o elevă de gimnaziu. Eram afară, la o cafea în soarele asfințitului când am văzut-o de departe venind agale pe trotuar. Nu se grăbea, strada era goală și i-am urmărit mersul unduit, cumva cu genunchii aduși unul dinaintea celuilalt. Un mers oriental, studiat, ca de dansatoare. Când s-a apropiat de casa mea numai ce-o văd că-mi face cu mâna. Am făcut la fel și unde nu m-am trezit cu ea venind, la fel de agale către mine, cu capul ușor într-o parte și zâmbind. Mă cheamă Kunta, a zis și mi-a întins mâna. Știam eu că se-mprietenește lumea ușor cu mine dar în seara asta fetița asta a bătut toate recordurile. Unde nu s-a așezat pe scăunelul celălalt, parcă ostenită de treabă și cu mâna streașină la […]