4 octombrie 2015

Lucian Ciuchiță- Au mai rămas doar 10% dintre oameni, deştepţi

Nu este la îndemâna oricui calitatea și capacitatea de a surprinde evoluția/involuția socială și de a transpune literar acest proces la care suntem, cu toții, spectatori și părtași, deopotrivă. Unii ar spune că direcția globală n-ar trebui să ne preocupe, societățile știind instinctiv navigația către supraviețuire. Că supraviețuirea înseamnă abdicarea de la un cumul de valori, acesta este un fapt demonstrat.  Abdicarea cu bună știință de la valori, fie ele culturale, morale, spirituale, fără presiunea un pericol real, înseamnă clacarea ca specie. Asta o spun eu, dar, din nou, nu e obligatoriu să am dreptate. Lucian Ciuchiță, în Insula Purgatoriului (Editura Atec-2014) povestește, precum în scrierile orwelliene Ferma Animalelor ori 1984, încotro, de-acum încolo. Citesc și n-am să comentez conținutul, nu pentru că n-aș vedea aceleași stări și fapte împrejurul meu, ci pentru că optimismul meu înnăscut îmi cere, cu fiecare zi, să smulg soarele, perdelei de nori ce se-ndeamnă să-l acopere. Pentru […]
7 noiembrie 2015

Corina Ozon pregătește Amanții 3.0. Un interviu de suflet despre iubirile online, zilele astea.

  Corina Ozon, astăzi între liderii indiscutabili ai literaturii românești care contează, tocmai a trimis la tipar al treilea volum din seria Amanților. Urmează un interviu online, fără bariere, fără frontiere, fără pereche, în exclusivitate pentru noi, cei din Canada. Felicitări Corina! Update: interviul este gata, scriitoarea a răspuns cu mare bucurie dorinței mele de dialog peste Atlantic. Superb dialog, greu pentru mine care-s mai puțin antrenată în scris de cursă lungă. Îl voi publica în săptămâna care începe, în trei părți: Scriitură, Carte, Iubiri Online. O să vă placă, cred 😉   Ti-a placut articolul?
15 noiembrie 2015

Corina Ozon- O radiografie socială dură ca o pană de internet, a societății românești (I)

Noiembrie  ăsta este îngândurat, încărcat de incertitudini, de neliniște colectivă și mi-e cam greu să scriu. Undeva, în subteran, viața mea continuă, însă, împinsă de la spate de determinarea sănătoască că, da, mergem înainte. Am surprizele și bucuriile mele mici, cum ar fi c-am adunat astăzi ultimii trandafiri înfloriți din fața casei. Pur și simplu.  Cred cu tărie că a merge înainte și a împinge viața la vale este cursul firesc, dincolo de emoțiile puternice de pe traseu, de judecăți ori cutume sociale. Scriu despre iubirile online și știu că voi, cei care citiți aici, știți la ce mă refer. Din trăite sau din auzite. Citiți fără să respirați deși nu, nu cunosc nimic despre iubirile voastre virtuale și n-am să scriu despre ele. Am să scriu despre ale mele, în sumar, mai la vale. De la inocentele două puncte și o paranteză rotundă, închipuind un zâmbet și până la adevărate […]
15 noiembrie 2015

Corina Ozon- Un snapshot de viață la rezoluție maximă (II)

Șansa de a fi atât apropiat unui scriitor, în plină perioadă de creație, așa cum sunt eu acum în preajma virtuslă a scriitoarei Corinei Ozon, este minimă la scara vieții oricui. Mă-ntreb dacă nu cumva s-or fi simțit la fel cei ce-au alimentat nucleul de energie din jurul lui Caragiale, al lui Alecsandri sau Rebreanu, la vremea lor. E o stare de nestare, e o stare perpetuă de creație, e ca lumea de tot. În general despre scriitori se spune: a scris, a publicat, etc. Corina Ozon scrie cărți acum, scrie în timp real, este scriitorul din clipa asta, clipă mutată-n povestea de-un comic de situație superb, poveste burlescă, o nebunie întreagă, un snapshot de viață la rezoluție maximă. Vorbesc cu Corina, pe skype, des, aproape zilnic. La ea acasă este noapte, pisica mai apare în cadru iar Corina, cu părul prins într-un cleștișor la spate și cu jacheta roșie […]