11 august 2016

România- dansând cu lupii

Luxos și mioritic de-a valma, într-un graffiti multicolor, amețitor, fără de sfârșit. Modestie și opulență, umăr lângă umăr. Splendoarea și paloarea feței, la distanțe de secunde. Surprize, schimbări de planuri, eschive, navigație a vieții cu toți senzorii în stand-by. Așa este acolo, acasă la noi. România îți scapă din buzunare, scapă logicii pentru ca, două clipe mai la vale, să te doboare cu firescul, fundamentalul  zicerii. Da, multe sunt mai organizate decât în alți ani, a dispărut harababura de tonete înțesate de nimicuri, înșirate la șosea. E drept că o dată cu ele s-au dus și o mulțime de businessuri mici. Parcă le-a înghițit pământul. Cu ani în urmă erau înzecit mai multe businessuri. Acum au rămas câteva, ici și colo, pitite printre farmacii și covrigării. Multe mici businessuri au murit, se vede cu ochiul liber. Unde or fi acei oameni haotic- întreprinzători de acum zece ani, mă întreb. La […]
5 decembrie 2016

Dorule- avem mână bună la şlefuit diplomaţi, sau avem ghinion?

După opt ani săvârşiţi pe altarul doleanțelor, cel al documentelor de călătorie, al multor şi multor altor feluri de documente care i-au tot trecut prin mână, după opt ani de prezenţă remarcabilă, iniţial ca secund al consulului general en-titre (a prins mandatele lui Valentin Naumescu şi pe cel al Antonellei Marinescu, ambii consuli generali fără de cusur- n.a.), acum în calitate de Consul General interimar al Consulatului General al României din Toronto, dl. Doru Liciu ne-a spus, zilele trecute că se pregătește să plece înapoi, casă, în foarte scurt timp. Doru și Raluca Liciu, împreună cu cei doi copii ai lor au început împachetarea. Să recapitulăm, după ce a plecat, cu oftaturi şi pupici îndelungi, d-na Antonella Marinescu din postul de Consul General la Toronto, a urmat d-na Maria Ligor, din postul de Ambasador al României la Ottawa. D-na Ligor a fost chemată la Bucureşti, la minister, pentru Relaţia cu Diaspora. Acum […]
12 decembrie 2016

Alegerile parlamentare românești- Salvgardare, versus echilibrul european

Am să folosesc modul delicat-conspirativ de transmitere a mesajului, acum, în preajma sărbătorilor. O fac tocmai ca să nu atrag atenţia, să nu stârnesc patimi, să rămână acesta un mesaj discret, post alegeri în România. Nu vreau să rănesc, să pun pe gânduri ci, dimpotrivă, susțin Acceptarea noii stări de fapt româneşti. Mă refer la rezultatele alegerilor parlamentare de duminică, un moment istoric mai greu ca plumbul, previzibil ca iarna, greu de digerat ca o teză la fizică. Un moment la fel de important ca începuturile anului ’89, atunci când primele mișcări sociale româneşti, anunţând revolta din decembrie, aveau să fie trecute sub tăcerea autorităţilor. Autoritățile române erau covârşite de influenţa sistemului social integrat, de extremă stânga, de la acel moment, din Europa de Est. Astăzi, sunt la fel. Douăzeci şi şapte de ani de atunci, timp egal cu o schimbare de generaţie la scara evoluţiei societăţilor contemporane. Cred că aici, in aceasta schimbare de […]
22 ianuarie 2017

Cam nașpa

Ziceam că 2017 o să fie un an-derbedeu. Iată că este. Iar eu vin din cel mai abulic popor din lume, cel mai năuc cu putință, cel mai zănatic, mai haimana, mai patetic și mai focos posibil, cel mai tandru și mai liric, cel mai făr de direcție, legănat de noroc dumnezeu știe cum, botezat în vin, lăsat de morală, iute sucitor și răzgânditor, cu colb în călcâie și diamante-n vorbe și cântec, cel mai frumos  la sărbătoare, cel mai melancolic, adesea abandonat în desaga sorții, cunoscător de-aproape al morții, înțelept adesea și șocant de nepriceput câteodată. Vin din poporul crescut cu foarfecele-n mână, cât p-aci să taie colțurile și să aleagă calea aia mai ușoară. Vin din poporul care n-a auzit încă de ziua de Mâine, habar n-are că există Mâine. Azi să fie, și să fie din belșug! Ieri-ul se coace-n povești, Azi-ul fierbe-n fotografii, Mâine- cum o […]