1 noiembrie 2016

Vineri- elegantul bal AREC. Sâmbătă- Fanteziile Mariei!

Două seri magice, de poveste, în weekendul ce urmează. Un iureş de parfumuri amestecate printre vorbe se pregăteşte şi va să se verse, în cascade, printre românii din Toronto și împrejurimi. Un şuvoi de râsete şi de calde îmbrăţişări, între cunoscuţi şi prieteni. Două seri de întâlniri, fotografii, dans, discuţii şi mai ales de închegat prietenii. Vineri seara, pe 4 noiembrie are loc balul anual al Asociaţiei Inginerilor Români din Ontario, AREC, minunatul, elegantul, selectul, curatul şi consecventul eveniment care de mai bine de un deceniu ne aminteşte despre detaşamentul de elită al emigraţiei româneşti în Canada anilor ’90 (The Royalton Hospitality Inc. – 8201 Weston Road, Woodbridge, ON ). Acesta este un fapt. Și un adevăr: tinerii ingineri ai anilor ’90 sunt cei care au dat tonul exodului inteligenței românești spre Canada. Ei au fost fundaţia iar acum sunt emblema complexului mecanism pe care întregul grup etnic românesc îl urmează, prin puterea […]
6 noiembrie 2016

Balul AREC de vineri seara – Etichetă, satin, tafta, perle și diamante

*Acest material conține, la final, o pertinentă pledoarie întru luare aminte, semnată de Simona Cheoreanu: Galele AREC sunt, în fapt, încununarea rezultatelor muncii unor specialiști, pe parcursul unui an. Implicit, speech-urile de deschidere cer, de la sine, atenția și liniștea necesare pentru a ca mesajul să ajungă la audiență. Zumzetul de fundal a fost, anul acesta, peste limitele admise* Jazz în surdină, lumini mici, un zâmbet de Mona Lisă, fiindcă am motivele mele și o seară caldă, suavă, numai bună de împachetat impresiile despre cum au fost Balurile AREC și Serbările Mariei (Fantezii de Toamnă) la care am participat. În seara asta, doar despre Balul AREC (Asociația Inginerilor Români din Ontario). A fost, recunosc, un weekend intens, un vârtej care a scos sute și sute de români din casele lor pentru a se revedea și a petrece seri elegante, cu muzică frumoasă, maniere, servicii de ținută și suave adieri de parfum […]
7 noiembrie 2016

Serbările Mariei- povești, magie, multă fantezie

Eu cred că Ana-Maria Scordescu este ghidată în viaţă de o busolă extraterestră, că prea nu seamănă cu a niciunuia dintre noi, zău. Ea trăieşte la cote atât de vibrante, de vii, de colorate şi de nuanţate încât, ca să înţelegi Serbările Mariei trebuie să o cunoşti, mai întâi pe ea, să-i înţelegi poveştile şi felul atât de original de a naviga propria ei viaţă. Apoi, cu modestie, să tragi un scaun sub şezut şi s-aştepţi ca, acolo, la Serbarea Mariei ceva să se întâmple, ceva care să te aducă-n ghemul colectiv şi pe tine, cumva.  Și chiar așa se intâmplă. Maria nu-şi face reclamă destulă pentru cât de neobişnuit , de surprinzător se petrec happening-urile ei. Te aştepţi ca la un banquet hall să se împletească muzica şi dansul, în clinchet de pahare de cristal, râsete vesele, zbănţuială şi după aia, în miez de noapte, toată lumea ia drumul […]
21 noiembrie 2016

Editorial- Generația de Tranziție

Pentru că Pentru că m-am trezit alergând în roată, tot mai incorporată în regimul ordonat al super dezvoltatei societăţii în care trăiesc. Pentru că m-am trezit, într-o zi, speriată de previzibil şi am simţit cum mă strâng pereţii livingului meu, vopsiţi pretenţios cu Benjamin Moore, pereţi ce-mi opresc până şi gândurile, înlăuntru. Pentru că am simţit că-s înţepenită de spate, într-o zi când m-am dat jos din pat. S-a întâmplat mai demult. Zic, să le spun și copiilor. Le-am spus că m-a durut spatele și m-au întrebat dacă m-am lovit. Pentru că lăsatul de fumat mi-a murit în faşă, din lipsa de motivaţie şi nici nu cred că mai încerc. Pentru că nu ştiu dacă prietena mea face bine ce face. Și, în fond, ce mai este bine, din ceea ce cred eu că e bine. Pentru că demult nu-mi mai lipseşte nimic şi, încă şi încă, număr anii de la […]