Câine nou, la Lună Nouă
8 mai 2016
Samara- între becuri și stele
12 mai 2016
Show all

Congresul Diasporei Române- Șapte săptămâni, luați în balon

Mi-am promis că n-am să mă amestec în chestiunile politice românești, ori în cele legate de aplicarea legislației în vigoare din România, indiferent ce s-ar întâmpla. Și ca aceste chestiuni să nu apară pe website la Foaie De Drum Lung.

Mi-am promis să respect, în măsura răbdării pe care mi-am educat-o în ani de trăit în diasporă, instituțiile statului de unde vin și al cărui cetățean sunt. Și, asemenea mie, sunt convinsă că toți cei din diasporă simt la fel. Este o chestiune de onoare și de principii să acord credit, indiferent de sincopele de pe traseul lor către binele națiunii, unor aleși ai poporului de unde vin.

Numai că de data asta statul român este cel care ia peste picior diaspora, mai exact și pe mine, iar asta nu se face.

În urmă cu vreo săptămână, pe 5 mai, Ambasada României la Ottawa a publicat materialul legat de condițiile organizării Congresului Românilor de Pretutindeni, în zilele de 24 și 25 iunie, la București (http://ottawa.mae.ro/local-news/1084).

Adică exact șapte săptămâni și jumătate de la momentul anunțării și până la marele eveniment. Ambasada României în Canada n-are nicio vină, ea doar a transmis mesajul, nu vă uitați câș la ea. La București e problema.

noi, cu toții în balon

noi, cu toții în balon

Mai mult, pentru participarea la acest congres (și vreau să mă fac bine înțeleasă, nu am în intenție vreodată o asemenea participare, iar în România mă voi duce, cu mare drag și vrând-nevrând, în vara asta, că am niște treburi de rezolvat- n.a.), fiecare potențial participant trebuie să depună o listă cu 500 de semnături (împreună cu datele actelor de identitate ale semnatarilor) adunate din parohia domniei sale, până nu mai târziu de azi, 12 mai, a.c. Adică, exact o săptămână de alergat cu sufletul la gură după semnături (500, adică, iar 500 de români la un loc nu găsești lesne în Canada-n.a. iar) pe care, împreună cu niște declarații care sună cam ca la procuratură (te sperii de ton, pe bune), potențialul participant din diaspora le depune la o autoritate anume și, cu un pic de succes, poate prinde lista celor care vor participa la acest congres.

Mi se pare mie sau întreaga poveste sună nițel a bătaie de joc. Nu mi-e limpede care este motivul organizării unui asemenea congres (deși tare aș urmări o transmisiune Live de acolo, să văd și eu ce se vorbește), cu câteva luni înainte de alegerile românești din toamnă. Ce vrea un asemenea congres, ce beneficiu ar aduce el diasporei, cu ce s-ar îmbogăți spiritual organizatorii, aducând în țară câteva sute de români- degrabă adunători a 500 de semnături, mă întreb.

Un motiv trebuie să fie, cred că-mi scapă mie. Sau îl știu și îl tac, mai degrabă asta.

Să spunem că, ipotetic, un român- civil adică, IT-st făcut din inginer, relativ însurat, cu mortgage, cățel, alea din Canada va ajunge totuși la acest congres. Poate sunt chiar mai mulți. Îi felicit pe cei care au adunat semnăturile iar astăzi, ca fiind ultima zi, au și depus listele. Phew, ce de treabă a mai fost.

ușoare, suus, tot mai sus!

ușoare, suus, tot mai sus!

Aș folosi așadar acest prilej să transmit în țară câteva doleanțe româno-canadiene pe care cu siguranță congresul le poate discuta și, cu autoritatea caracteristică unei adunări de români determinați, poate chiar le-ar soluționa pentru beneficiul nostru, al românilor care au ales frigul, pacea și distanțele, ca și mine:

-Autostrăzile noastre canadiene sunt veșnic, vara, toamna, primăvara, ziua în amiaza mare, în reparații. Veșnic. Această situație nu poate continua la nesfârșit iar noi nu mai rezistăm cu capul,  stând în trafic cu orele. Nu mai spun de gropile de peste iarnă pe care trebuie să le iei cu meșteșug, tragi ușor de volan. Iată o chestiune de dezbătut la congres.

-La Costco nu găsești loc de parcare nici în timpul săptămânii, o situație deja îngrijorătoare de mai bine de un deceniu. Să parchezi unde a înțărcat bălaia și să mergi un kilometru pe jos până-n magazin, asta nu, nu mai poate continua. Sper ca participanții la congres să abordeze tema fiindcă ne-a ajuns la os. Ikea e la fel.

-Moda la fete vine din România (în fine, de peste ocean) tot cu un an sau doi de întârziere. Iar asta se întâmplă de circa două decenii, de când eu îmi tot desenez împlinirea pe pământ nord-american. Vorbim globalizare, cerem și noi tratament egal și în timp real.

-N-avem înternet ca-n România. Că aici la noi, după ce că-i frig, mai e și netul scump. Iată încă o temă. Asta s-a tot spus, știu, dar nu s-a făcut nimic… Poate congresul ne ajută.

Închei c-o doleanță personală: faceți-ne vara mai lungă, nițel. Și vă promitem că adunăm nu 500, ci 1,500 de semnături de om, pentru congresul următor.

racoons1

Las caterinca și revin.

Încerc să înțeleg că rostul unui asemenea congres este să strângă rândurile românimii cu simțămintele întregi, să adune ideile bune și să le aplice în țară. Planul este bun, în esență.

Ceva îmi spune însă că dezbaterile vor avea anvergura aripioarelor de la KFC, un pic din spuma berii Molson, vor fi dulci ca siropul de arțar și sățioase ca poutine-ul. Și cam atât.

Mare bătaie de joc la adresa diasporei, însăși ideea organizării în pripă a unui congres doar așa, ca să se bifeze acțiunea. Mare palmă pentru diaspora. Ce-aveți, măi cu noi de ne tratați așa, mă întreb.

Nu-mi mai răspund, că mâine e vineri și vine weekendul. Treaba voastră, dar nu-i frumos.

Ti-a placut articolul?

1 Comment

  1. Veronica spune:

    Foarte bine zis. Are putea fi un eveniment important si plate o mai “importanta importanta”!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *