Dl. Doru Liciu, Consul General Interimar la Toronto- Din Greater Toronto Area, cam la fiecare trei zile se repatriază un român sau o familie

1
1258


O bijuterie de interviu, cu un interlocutor de foarte bună caliutate.
A fost realizat zilele trecute cu Dl. Doru Liciu, Consul General Interimar la Consulatul României la Toronto și deschide o directă și sinceră comunicare între țară și noi

Vă rog să citiți de două-trei ori acest interviu, dacă puteți. Veți înțelege nuanțele mesajelor pe care Doru Liciu le transmite, în limbaj diplomatic și care seamănă, până la identitate, cu ceea ce începem să ne facem curaj a simți și noi, cu privire la țara de unde am plecat: interes, curiozitate, acceptul transformărilor reale petrecute acolo, reconsiderare a sentimentelor și trăirilor pe care le-am manifestat, timp de ani, față de România. 
Mai exact, începem să ne împăcăm cu România, după divorțul brutal, justificat la vremea lui, care ne-a trimis peste ocean. 
Este etapa acceptului (cum am învățat pe la Crisis Management workshops), este etapa în care putem face pace cu ea, cu țara adică și cu noi, în raport cu ea. Este o poartă deschisă, este, în sfârșit, bine.  
Doru, mulțumesc foarte mult pentru povestea de mai jos. N-am editat textul, pur și simplu l-am citit și recitit, iar și iar, și m-am bucurat să descopăr în tine o personalitate complexă, elevată, artistică și pragmatică în același timp. Suntem pe mâini bune în continuare și cred că suntem norocoși.
(M.M.)

Doru Liciu: sunt timid şi introvertit, şi sper că experienţă de viaţă de până acum mi-a accentuat simţul critic, al ironiei şi umorului.

Mă numesc Doru Liciu. Sunt angajat prin concurs în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din anul 2007. Am absolvit specializarea Istorie-Limba şi Literatură Spaniolă, la Facultatea de Litere şi Istorie a Universităţii din Craiova, în anul 1997, unde am lucrat că titular (până în anul 2005) şi ulterior cadru didactic asociat, până în anul 2008.
Am urmat cursuri de studii aprofundate la Universitatea din Dijon, Franţa (2003) şi am obţinut un doctorat în istoria relaţiilor internaţionale la Universitatea din Craiova (2005), cu o teza privind relaţiile româno-spaniole în perioada 1918-1939.
Din anul 2008 am sosit în misiune permanentă la Consulatul General al României la Toronto, în funcţia de consul, de-a lungul timpului îndeplinind practic toate atribuţiile consulare, inclusiv funcţia de şef de misiune interimar, de două ori.
Sunt pasionat de literatură, cinematografie şi de istorie, încercând să îmi continui preocupările ştiinţifice, pe cât posibil. Îmi plac plimbările în natură și călătoriile, alături de familie.

În pofida aparenţelor, sunt timid şi introvertit, şi sper că experienţă de viaţă de până acum mi-a accentuat simţul critic, al ironiei şi umorului. 

Am ales o carieră compusă din obligaţii permanente, stres poliglot şi relocari de, cel puţin, o dată la patru ani pentru a-mi servi țara şi conaţionalii, la un nivel profesional înalt şi pentru că doresc să cunosc umanitatea în seducătoarea să diversitate.
Cum arată profilul (socio-profesional) al românilor care se repatriază? Câte repatrieri au fost în 2014 şi 2015 până acum (număr aproximativ)?
Profilul românilor care se repatriază nu este unul omogen, există diferite motivaţii la baza unei astfel de decizii, de ordin profesional, familial, social.
Principalele două categorii le reprezintă pensionarii, care se repatriază din motive economice (pensii relativ reduse, care nu le-ar asigura un nivel decent de trăi aici dar care sunt suficient de mari, în raport cu nivelul de viaţă din România), urmaţi de tinerii imigraţi recent în Canada care, din diverse motive, nu s-au putut adapta la specificul local (dificultăţi în recunoaşterea studiilor, în găsirea unui loc de muncă).
Există şi o categorie mai restrânsă de persoane de vârstă medie care decid să revină în România din motive profesionale, de obicei în cadrul relocărilor de personal ale marilor companii internaţionale din domeniile IT, financiar, al consultanţei şi serviciilor.
Numărul de cereri depuse de către cei care se repatriază nu depăşeşte 100, cam jumătate sunt familii, jumătate persoane singure.
Acest fenomen este la început.

Este de menţionat şi fenomenul expulzării din Canada al cetăţenilor români solicitanţi de azil (în majoritate imigranţi ilegali), în perioada 2009-2014 înregistrându-se câteva sute de astfel de “repatrieri forţate”.
Aţi observat că, recent, numărul repatrierilor a crescut? 
Repatrierile din Canada în România reprezintă un fenomen relativ nou, care a fost sesizat începând cu anul 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în paralel cu scăderea numărului imigrărilor din România în Canada, de la un maxim de 5.000 în anul 2004 la circa 1.000-1.500 anual.
Putem afirmă aşadar că oportunităţile oferite prin apartenenţa României la Uniunea Europeană au diminuat interesul pentru imigrarea în ţările din afară Uniunii, în general, şi în Canada, în special.
Ce spun cei care se repatriază, de ce se întorc acasă? 
Motivaţiile personale ale acestei decizii ţin probabil în principal de considerentele economice şi profesionale dar şi de dorinţa reluării relaţiilor cu familiile şi prietenii din România.
Un factor care ar putea influenţă creşterea repatrierilor ar fi oportunităţile de business de piaţă românescă, posibilitatea de a accesa fonduri europene, creşterea previzibilităţii mediului economic din România.
Ce trebuie să ştie românii care se repatriază din Canada? 
În baza Ordonanţei Guvernului României nr. 59 din 2003 şi, mai ales, a Regulamentului Comunităţii Europene nr. 1186 din 2009, cu ocazia repatrierii, bunurile personale introduse în România beneficiază de scutire vamală.
Persoană care se repatriază trebuie să fi avut reşedinţa legală în străinătate cel puţin 12 luni, fapt atestat în străinătate de Ambasadele şi oficiile consulare ale României prin adeverinţă de repatriere.

Perioada de timp în care aceștia pot introduce în România bunurile pentru repatriere este de 12 luni, începând cu dată stabilirii domiciliului sau reşedinţei, după caz, pe teritoriul României iar bunurile pot fi introduse prin mai multe expedieri.

Se pot aduce autovehicule personale achiziţionate cu cel puţin 6 luni înaintea plecării. Scutirea vamală nu se aplică vehiculelor cu destinaţie comercială şi utilitară.
Autovehiculele personale pot fi oricât de vechi, dar singură problema care se ridică este posibilitatea înmatriculării lor în conformitate cu normele de poluare Euro, aspect de verificat, în prealabil, la Registrul Auto Român.

Câte solicitări de reinoire a paşapoartelor româneşti aţi procesat în 2014 şi 2015, până acum?
În anul 2014 au fost procesate un număr de 855 de cereri de paşapoarte şi 144 de titluri de călătorie (jumătate din acestea fiind eliberate cu ocazia alegerilor prezidenţiale).
În anul 2015 (până la 26 august) am avut 925 de cereri de paşapoarte şi doar 10 titluri de călătorie.
Există comunicare între Ministerul de Externe român şi Consulatul din Toronto, pe tema repatrierilor? Există feedback sau vreo facilitate administrativă în pregătire, în România? Ce spun cei din ţară despre dorinţa unora dintre noi de a ne întoarce acasă?
Problema stimulării reîntoarcerii în România a cetăţenilor emigraţi în străinătate este o preocupare permanentă în spaţiul public şi în cadrul instituţional, în condiţiile scăderii continue a numărului populaţiei active şi al “hemoragiei de creiere” şi nu numai în campaniile electorale.

Facilităţi administrative există dar esenţială este constituirea unei mase critice în rândul opiniei publice pentru reîntoarcerea în ţară a cetăţenilor români stabiliţi în străinătate.

(Atenție la On-Line…)
La nivelul opiniilor din mediul postărilor online (cvasi-anonime) poate că această decizie va fi ridiculizată dar sunt convins că în mediile familial, social şi profesional această decizie va aduce bucuria sinceră a revederii şi a unui nou început!

Prezentarea obiectivă şi nuanţarea realităţilor din România şi ţările preferate ale emigraţiei româneşti, cu bune şi rele, precum şi evitarea divizării cetăţenilor români în funcţie de opţiunea emigrării ar putea favoriza fenomenul reîntoarcerii în România.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here