Alături De Colectiv, În Plimbarea Aceasta Națională
4 noiembrie 2015
Corina Ozon pregătește Amanții 3.0. Un interviu de suflet despre iubirile online, zilele astea.
7 noiembrie 2015
Show all

În Virtual, De Milenii

Provin dintr-un popor virtual, n-am niciun dubiu.

Un popor ce-a dormit în nouri, a iubit- plutind, a visat mai mult decât a făptuit, un popor mustind de speranță, de Poveste.

Este incredibil cât de eteric funcționează poporul meu, am senzația că revăd filmul Avatar și că veghindu-l, tăcând, de peste ocean, în fapt asurzesc de larma gândurilor lui.

La propriu, poporul meu nu știe ce este frica. Asta, doar un popor virtual poate să cuprindă.

Poporul meu n-are plan.  N-are plan fiindcă n-are ceas, n-are Timpul care să-l împingă spre vreun capăt. Dacă uneori se-nvâre-n jurul cozii este doar o impresie. În realitate urmează spirala universală, urmând calea-n spațiu a stelei Vega.

Între poporul meu și adresa lui fizică nu este nimic. Poporul meu trăiește virtual, de milenii, plutind deasupra rotundului geografic pe care și l-a ales.

Continuu, continuu.

În țara lui Lerui-Ler
Nu e zbor, nici drum de fier
Numai lamură de gând
Numai suflet tremurând
Si vâslaș un înger.

În țara de peste veac
Nesfârșire fără leac
Vămile văzduhului
Săbiile duhului
Pururea de straje.

Sus pe sparte frunți de zei
Șovăielnici, pașii mei
Picuri de’ntrebări- momâi
Să rămână sub călcâi
Și genuni de zare.

În țara lui Lerui-Ler
Năzuiesc un colț de cer
De-oi găsi, de noi găsi,
Nimenea nu poate ști
Singur Lerui-Ler.

 

Ti-a placut articolul?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *