O Poveste cu Gelu, Gina și Vasile

0
732
foto: http://cosmln.nature4stock.com/

Gelu și Gina (numele sunt aleatoare-n.a.) sunt de-ai noștri.
Le-am aflat povestea, zilele astea, spusă de chiar unul dintre ei. Și cum poveștile vin spre mine, de parcă le-aș face farmece, am deschis din nou fereastra și-am lăsat firul poveștii să se desfășoare, întru descoperire, întru cunoaștere, întru înțelegere mai bună a vieții.
Aceasta este o poveste absolut reală.

Sunt frumoși ca doi actori. Fiecare în parte și luați împreună, sunt atât de frumoși cum nu vă puteți închipui. Probabil că atunci, cu peste 20 de ani în urmă când s-au cunoscut, probabil că s-a oprit soarele în loc să-i privească și să se minuneze. N-ați văzut un cuplu atât de frumos, probabil, niciodată.
Sunt în Canada de o căruță de ani, au copii măricei și, când să zică c-au scăpat de probleme și și-au ridicat copiii, a venit pacostea.

Într-o lume tot mai relativă, cu valori tot mai alunecoase, din rațiuni care mie îmi scapă și, chiar dacă le-aș fi știut nu le-aș fi povestit , vă dați seama, prinsă între job, familie, curățenie, ei bine, inima Ginei a fost, la un moment dat, singură până spre absolut. Atât de singură și atât de departe de tot ce însemna mediul ei de-acasă și cu un număr atât de limitat de prieteni, încât pe Gina a apucat-o disperarea. Trecuse de 40 de ani și și-a lăsat pasărea de taină din piept să țipe, în voia ei.
N-a mai putut, nu-și mai găsea liniștea. Iar țipătul păsării de taină a Ginei fost auzit, în preajmă, de o altă pasăre, la vremea ei tot într-o confuză căutare. În căutare de rânduială, în căutare de pereche, în căutare de sens în viață.

Între ei sunt atâția copii, cât să numeri degetele de la o mână. Plin de copii între ei. Și ai lui, și ai ei, două familii după standardele de selecție canadiene, probabil vă amintiți și voi cu nostalgie cum arătam cu toții în anii imediat de după aterizare. Între ei, cum ziceam, multe glasuri de copii. Iar ei, peste marea de copii, peste partenerii lor de viață, și-au prins privirile.
Lacătele din sufletele lor au cedat. Ea s-a simțit iubită, el s-a simțit Hyperion. Ea și-a înghițit, nopțile, gândurile și pasiunea, el, pe numele de cod- Vasile, a ridicat un zid care să-l protejeze de familia lui, să se poată gândi în voie la Găsita lui.

Este atât de firesc cursul poveștii de până acum încât stau și mă-ntreb ce-o fi în mințile voastre, acum când citiți. Eu nu vă-ntreb pe voi. Știți că niciunul dintre noi nu este ferit de păcatul gândului. Pentru că suntem oameni, adesea ne riscăm libertatea, confortul și siguranța pentru un dram sau doar iluzia de fericire.
Vasile și cu Gina au început să se întâlnească pe ascuns. Și tot așa, și lunile treceau și anotimpurile treceau, iar ei bătătoriseră deja cărarea între inimile lor. Iar acasă lucrurile decurgeau așa cum decurgeau: mai o vorbă aruncată la nervi, mai o tăcere de o seară, mai un oftat, mai un negat, o scuză, o acuză. E greu când comunicarea trece prin routerul sentimentelor.

Până într-o zi când Gina și Vasile au plecat amândoi în lume, pentru un weekend. Asta a pus capac amândurora, asta a inflamat cele două jumătăți de familii rămase acasă. Era iubire mare la mijloc, scrie-n poveste.

A urmat întoarcerea pe la casele lor.
A urmat deconspirarea.

A venit șocul, a crescut consternarea partenerilor lor. Au venit justificările, întrebările, s-a ridicat tonul, au urmat plânsete, discuții nesfârșite, gânduri, nopți nedormite, rafale de acuze reciproce, în cele două case de pe care cel de sus își luase ochii, pasă-mi-te.

Gelu, cu minile în șolduri, se-ntreba cu ce-a greșit. Cu ce-a greșit. Degeaba i-a spus Gina că el nu greșise cu nimic, Gelu continua să se întrebe cu ce-a greșit.
Ca lucrurile să se limpezească, cele două familii s-au întâlnit la sfat. Vasile a făcut o criză și a spus că el s-aruncă de pe bloc, că nu mai suportă atâta tensiune și mai ales tonul ridicat. Gina a plâns. Cea mai înțeleaptă dintre toți s-a dovedit a fi soția lui Vasile, zice povestea.
Soția lui Vasile a înțeles cum au stat lucrurile și, în foarte scurt timp, a întors macazul în favoarea familiei lor. Vasile s-a întors acasă cu totul și, probabil după un duș fierbinte cu apa curgând drept în creștet, a realizat că atunci când ai semnat pactul, apoi trebuie musai să-l respecți. După scurt timp, Vasile și soția lui au reapărut în lume, bucuroși, zâmbitori, privind cu curaj spre viitor.
Cuplul de poveste cu cei doi frumoși, Gelu și Gina, și-a dat, însă, obștescul sfârșit. A urmat divorțul.
Astăzi, la ceva vreme de atunci, Gelu încă o iubește pe Gina.

O iubește tare.
Dar se simte atât de trădat încât nu mai are curaj s-o ia de mână și să meargă mai departe, cu ea, în viață.
Gina locuiește singură, cu copiii. Gelu e mereu pe drumuri, că ăsta-i este jobul. Între ei sunt copiii.
Gelu nu poate trece peste trădare. Nu poate. Și suferă, în fiecare zi.

Pe Gelu o să-l recunoașteți ușor, la alimentara din cartierul vostru. E un bărbat frumos, albit de timpuriu, care pune-n coș două avocado, două o legătură de banane și un borcan cu Nutella.
A învățat să gătească, e drept. Dar îi e lehamite să gătească singur. O căsnicie de peste douăzeci de ani, fără șanse de reparare, zice el trist. Pentru că Gelu nu poate trece peste trădare. O iubește pe Gina dar nu poate s-o mai privească în ochi.

Absolut de bune, voi ce-ați face în locul lui.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here