Doamne, ce-am făcut!?
25 iunie 2015
Bricul Mircea reface călătoria goeletei Speranța din Toate Pânzele Sus!
30 iunie 2015
Show all

New Brunswick Migrează Spre Vest

Compasul orientării în creierul păsărilor, al oamenilor și probabil al celor mai multe din viețuitoare spune, istoric, același lucru: ca să-ți fie bine, pune  busola pe Vest. Marile migrații lasă Estul în urmă, într-un ciclic abandon, pentru a-l redescoperi apoi când ceasurile își vor fi epuizat toate orele, după ere, după vremuri. Așa e rostul, așa l-am găsit de când ni-l amintim.

Grand Falls Gorge, NB

New Brunswick, o provincie canadiană mare cam cât Moldovele reunite de acasă, un pământ stâncos spălat de Atlantic, veșnic cu papucii uzi de-atâtea ploi ori zăpezi pân la acoperiș, își face și ea, tăcut bagajele.

În Estul sărac (GDP @$42,000/capita și o populație de aproape 800,000 locuitori), cu resurse limitate, lumea nu prea mai are de lucru.
Companiile și-au restrâns activitatea, altele au plecat de tot așa încât, în foiala socială globală, New Brunswick (cu cele trei orașe mari ale ei: Fredericton- capitala, Moncton și St John) și-a luat engleza și franceza moștenite istoric de pe la 1700, în bagaje, lasă Fundy Bay, cu mareele lui spectaculoase în urmă și ia calea Vestului.

Analiștii de la StatsCan apreciază că declinul demografic abrupt al zonei, nemaiîntâlnit din secolul trecut, va lăsa urme adânci și greu de acoperit în deceniile care urmează.
Unele surse vorbesc și despre o depreciere a calității employmentului, cei care pleacă fiind specialiștii, medicii, profesorii.

Unii rămân tot prin provinciile Atlantice, cei mai mulți însă țintesc Quebec-ul, Ontario, provinciile Centrale. Toți caută de lucru. O mie de oameni (cam 300 de mașini, adică) s-au mutat din New Brunswick numai în lunile copleșite de nămeți ale primului trimestru din 2015.
(http://www.cbc.ca/news/canada/new-brunswick/new-brunswick-is-fastest-shrinking-province-statistics-show-1.3129339)

source: h2hmovers

Scriu despre ei pentru că ieri am văzut în trafic, la Toronto, în fața mea, o mașină înmatriculată în New Brunswick, plăcuțe scumpe la vedere pe aceste locuri.
Mașina era doldora de bagaje, cu perne, o lampă, un printer și-un cățel scoțând capul pe fereastra din spate a unui Dodge cam ruginit.
Nu erau bagaje de vacanță.

Ti-a placut articolul?

3 Comments

  1. Anonim spune:

    Frumos blogul tau, Magda! Te citesc cu enorma placere… Gandul cel bun. Simona Hodos

  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

  3. Mulțam Simona 🙂 Pun aici un strop de viață, așa cum mi-e ea desenată și un pic din felul în care navighez prin ea. Întru mai binele din mine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *