2 mai 2016

Rocada mare- Pașapoarte pentru noi prieteni

Când oameni noi îți tangentează viața, un amestec de curiozitate, de aventură, de prudență și de inedit intră în malaxorul gândurilor și se învârte, se învârte necontenit până ce momentul cunoașterii se consumă. Cu atât mai mult cu cât oamenii noi urmează să tangenteze și viețile celor aproape ție, ale grupului, ale familiei mari adică. Așa s-a întâmplat în ajunul Paștelui, la fine de aprilie, la mine acasă, acolo unde dinamica grupului s-a schimbat, s-a refrișat sănătos, rapid, vesel și tare, tare familial. Șase noi adiții, dintr-o lovitură. Proporția a fost mare, aventuroasă chiar și riscul-relativ calculat, pe măsură. Două familii minunate, oameni buni, frumoși, firești și extrem de interesanți s-au alăturat echipei: Mihaela și Dragoș, Florentina și Cristian. Dacă recapitulăm, prezența a fost numeroasă: Julia, Diana, Călin, Rodica, Lulu, Florentina, Cristi, Daciana, Mircea, Gabi, Sorin, Mariana, Paul, Dorin, Iuliana, Nicu, Mihaela, Dragoș, Andras, cu mine 20, adică. Apoi am avut […]
24 aprilie 2016

Și nu e Harley

Atunci când nu scriu, viață mi se întâmplă. Și atât de multă viață se întâmplă, că-mi alunecă puterile către podele, se topesc și se fac una cu umbra mea. Cel de pe urmă rămas bărbat de pe planetă mi-a dat tricoul lui de somn și plec să dorm pe-un drum pe care n-am mai fost vreodată. Sângele îmi cere pace, sufletul îmi cere ceruri, undeva la mijloc, cu bățul în nisip scriu nume și destine anume și habar n-am unde duce filmul ăsta. N-am avut așa răspântii colorate, de un veac și jumătate. Un bun prieten a murit, pe bune, ușor ducă-se sufletul lui spre ghemul universal de suflete. Un altul oftează-ntre furcile iubirii interzise și ale celei- ofrandă. Și-ar fugi de amândouă, s-ar ascunde cu capul în apa sărată a Sudului, să uite, să fie uitat. Într-un colt de mânăstire, de doi ani de zile o altă iubire își […]
20 aprilie 2016

Unfinished business

Ești rezultatul covârșitor al acțiunilor tale. Și ești la un punct în viață în care unele lucruri și fapte s-au aliniat cam cum ai visat, altele au luat-o pe arătură, altele s-au topit din fașă iar altele încă dorm în coconul nenăscutelor dorințe. Ești exact în punctul la care gândurile tale te-au adus. Fiindcă ele s-au ițit, s-au copt și te-au purtat pe drumuri anume: ai fost la o școală anume, ai semnat pentru un credit pe viață, ai un număr limitat de copii cu cerințe fără număr, ești încă generația sandwitch între ai tăi copii deja furați de globalizare și cei câțiva părinți care te mai țin imaginar, de mâna cealaltă. Dacă ți-a sunat telefonul noaptea, știi, cu spaima înfiptă adânc în creierul mic,  că doar din România poate fi. Și că nu e de bine dacă-ți sună, noaptea. Tu ești încă dator, să spun așa, să-ți duci menirea […]
17 aprilie 2016

Prima zi de după Săptămâna Patimilor

Poveștile mele plutesc în semi-trezie, între visul-vis și visul-viață. Ating neverosimilul, în flacăra molcomă a veiozei. Sunt infinit de sincere, atunci când vocile devin șoapte, sunt sublime în puritatea lor, când ușile sunt ferecate. Se țes mărunt. Anii de nesfârșite compromisuri își freacă mâinile, neputincioși. Niciun duș nu spală self-abandonment-ul, nicio vitamină nu le mai garantează zâmbetul. Sunt apoi acele povești cețoase și grele ce vin spre mine, încât odată lipite, ca să scap trebuie să-mi spăl mintea și gândurile cu mult săpun, ca un chirurg înainte de o peritonită neglijată. Îți spun de câți ani fumez, îmi spui de câți ani te-ai lăsat de fumat. Gândesc: mare păcat. Vii cu artileria grea, câți ani ai petrecut în Canada și mai ales ce amintiri frumoase și spumoase ai de aici. La Aici, ridici din umeri. Urmează tăcerea, eu scotocesc după amintiri dintr-alea de neuitat, iar gândul mi se duce, invariabil, tot […]
12 aprilie 2016

Ultimul bărbat de pe planetă

Ești ultimul bărbat rămas pe planetă. Ultimul. Îmi vine să-ți fac un muzeu, să-ți pun lanțuri îmbrăcate-n catifea de jur împrejur, pe stâlpi, să treacă alaiurile și să te vadă. Plătesc și eu bilet de intrare, pun mâinile în șolduri, mă holbez la tine și tac. Și nu-nțeleg mai nimic. Când te uiți la mine simt fix vânătorul din spatele irisurilor albastre, ținându-și respirația, cu ochii pe țintă.  Mi-ai strivit, suflând o scamă de pe umăr, toate numerele de telefon din memoria bietului celular. Ai ucis și ultimul nume de nefericit băiat ce s-ar fi încumetat să mi se fi arătat, fie și la un sfat. Pauzele dintre vorbele tale au traiectoria săgeții lansate cu instinctul- arc. Pe ecranul telefonului meu apare azi, obsesiv, mesajul anunțând ziua de naștere a lui Cristi, un băiat ce-a murit acum câțiva ani și mie mi se face rău, chiar nu mai pot privi […]
6 aprilie 2016

Haideți, c-avem treabă cu toții

Doamne Ajută s-avem putere și să urnim câteva lucruri din loc pentru noi toți cei ce trăim în diaspora. Mai mult, să avem sufletele împlinite că facem ce trebuie să facem. Acum, cât putem. Mergeți așadar pe Facebook, aici: https://www.facebook.com/groups/2089150614642400/?fref=nf și semnați ca membri în grupul Centrul Român. Este un început. Multe, urmează. *** Centrul Român din Canada este o platformă civică dinamică. Inițiat la Toronto, în Aprilie 2016, Centrul Român îi încurajează pe toți românii precum și asociațiile românești deja constituite, să se înscrie și să participe cu inițiative concrete, si obiective bine definite. Platforma Centrului Român este a noastră, a tuturor. O comunitate mare, cu multe de făcut pentru ai noștri. Putem realiza lucruri minunate, împreună. Noi am pornit. Veniți si voi.
4 aprilie 2016

Centru Român (CR) -începe la Toronto

Lucruri încep să se întâmple. Un sumar de crâmpeie de viață, trăite și aflate în ultimele zile, așadar:  Acasă la Cafeaua de Dimineață, cu Mircea Vișan și Florin Chiriac Sâmbătă dimineață am fost invitata lui Mircea Vișan și Florin Chiriac, la emisiunea Cafeaua De Dimineață realizată la postul de radio RadioRo (www.radioro.us) din Detroit (MI). Și tare mi-a mai plăcut! Emisiunea are un format lejer, de weekend, și un potenția uriaș (radiourile fiind în continuare, indiferent de schimbările tehnologice din jurul lor- constante cu cu ele însele ca segment în  piața de media). Pur voluntariat la ambii, și Mircea și Florin. profesioniști-amândoi. Am vorbit viață, comunitate, planuri, eșecuri, învățăminte, așa, preț de vreo oră și ceva. Nu știu când a trecut vremea. Eu cred c-a fost o emisiune bine legată, interesantă și mai ales haioasă. Ascultam înainte de a intra pe post, să prind tema și aveam senzația că niște prieteni stau […]
31 martie 2016

Prima Mișcare- Cine sunt acești eroi?

La 27 martie, într-un moment în care am simțit că urmează să înceapă sarabanda întâlnirilor sterile, transpirate și ineficiente ale micilor sau mai marilor asociații, comitete ori comiții românești din America de Nord, că vine vara, m-au apucat spumele. Ia te uită la ei, am zis. Iar. Aceiași. Cu aceleași lucruri. Se repeta istoria de anul trecut, se repeta istoria anilor trecuți, a celor optsprezece ani în care am holbat ochii și mintea la ineficiența crasă și la oportunismul multor personaje din viața publică, să-i spun (mai exact din viața comunitară/etnică), atât din Canada cât și din Statele Unite. La 27 martie ceva s-a petrecut. Vă vorbesc aici despre sute de accesări, share-uri date unui text (Viața Ta: https://foaiededrumlung.com/viata-ta/) pe care l-am scris fără să respir. Nu mai vreau să vină iar vara presărată de activități slabe, nepopulare, de gust îndoielnic sau, mai rău, cu iz politic. Să vă zic ceva […]
29 martie 2016

UPDATE – Luminița din Italia își poate afla sora adoptată în Canada (news)

  UPDATE- Consulul general interimar al României la Toronto, dl. Doru Liciu mi-a comunicat modalitatea prin care Luminița poate afla despre soarta surorii ei, Corina. Contactul este: http://www.copii.ro/contact/ (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopții). Domnia sa spune: In astfel de cazuri cel mai util este sa se contacteze Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie unde se pastreaza inclusiv evidenta adoptiilor internationale din anii 1990 si exista un departament pentru identificarea familiilor biologice. Mulțumesc mult Doru Liciu, Luminița va primi de la mine toate îndrumările. Mulțumesc din suflet tuturor celor care au dat Share acestei postări, ați fost formidabili!! Magda *** Punem un strop de pauză la revoluție, umplem cana de cafea și intrăm cu un anunț special: Luminița Sabrina, o tânără de origine română, născută în la 28 iunie, 1988 undeva în județul Tulcea (în Golful Tulcea după cum ea însăși spune într-o limbă română destul de bună) […]
28 martie 2016

Mica Revoluție

Sunt copleșită de numărul imens de mesaje și postări pe facebook, sau direct pe website, ca urmare a publicării textului Viața Ta (deja la peste 1,500 de vizionări, în special din Canada). Cunoscuta scriitoare româncă și buna prietenă Corina Ozon, citind mesajele voastre spunea că așa arată începutul unei revoluții… O cred, ea trăiește acolo în România iar mișcările de mase locale și, cel mai adesea, spontane îi permit să recunoască momentul cheie care poate declanșa o schimbare. Mulțumesc Corina. Vă mulțumesc pentru susținere și va trebui să mă credeți că pe cât sunt de tenace, pe atât sunt de fragilă. Dați ajutor dacă vreți să facem într-adevăr ceva, veniți și vorbiți între voi ori cu mine. ne ajută pe toți. Am citit postările voastre cu înfrigurare. Am citit mărturisirile scrise cumva cu disperarea că asemenea momente magice nu se vor mai repeta curând. Momente de curaj și de adevăr […]