29 septembrie 2015

Mihnea-Petru Pârvu – Acum optsprezece ani, pe oceanele lumii

Un  frumos nebun al marilor orașe, un aventurier prin excelență, un talentat până la os, un sensibil și un visător, Mihnea-Petru Pârvu, fost coleg de gazetărie, probabil cel mai tare scriitor de reportaje în limba română din presa care contează, zice, azi, pe facebook, în privat: da’ m-ai citit?? Eu nu-l citisem dar l-am citit seara și-am zis fără să clipesc: textul vine aici. Mihnea, mulțumesc tare mult ! Am scos intenționat pasajul cu parașutele birmaneze, însă las domnii din audiență să se delecteze cu povestea integrală (18+), direct de la sursă: https://www.facebook.com/mihneapetru.parvu/posts/1077598805585667 Maimuța nebună din Vietnam, cu barca de salvare prin Golful Aden Istanbul – Suez – Karachi (Pakistan) –Yangoon (Birmania/ Myanmar), toamna lui 1997. Aventuri ca-n filme. Voiajul nr. 7, cu cargoul de 15.500 TDW Războieni, poate cea mai bună navă a Navromului în acel moment. Am nimerit un comandant excelent şi un echipaj foarte bine pregătit. Atât doar că numele […]
28 septembrie 2015

S-a mutat Iuliana. Iar am fost șaisprezece!

Înapoi la oile noastre. Nuu, n-aveți idee ce fun avem de vreo săptămână încoace, schimbând kilometri de emailuri și încercând, de la distanță, să optimizăm un proces care nici măcar nu începuse. În esență, i-a venit vremea Iulianei să facă downsize, fiica cea mare Diana se mută spre downtown cu prietenul ei iar Andrei este, pentru încă vreo câțiva ani, sub aripa ei. Nu mulți, întrucât a terminat și el liceul. Deci, e la un colț. Vă ziceam acum vreo lună, când ne-am adunat să-ncheiem vara în curte, că ideea ca să participăm cu toții la mutare a scăpat pur și simplu la vale, printre grătare și mici. Și chiar a fost așa: după o noapte cu o lună bezmetic de mare, în care am dormit cam din doi în doi, din zori eu cu Dragoș ne-am înființat la vechea adresă, cu un bidon de cafea Tim Hortons, vreo 20 […]
27 septembrie 2015

Radu Moraru (final)- Proiect foarte fezabil: să ne repatriem pe axa Brașov-Sibiu

Toată stima pentru Radu Moraru, un jurnalist pasionat în a dezvolta proiecte ample și bucuros să dea o mână de ajutor, nu numai oamenilor, că țării înseși. Un jurnalist convocat să-și repare țara, ăsta este Radu Moraru acum. În acest timp, România e cam ocupată cu ceva treabă de-a ei, în timp ce repatrierile românilor din Europa ori din America de Nord se întâmplă, în fiecare zi, acolo și mai urmează, fără doar și poate. Ele sunt o realitate, la fel ca emigrările masive din anii 90. Reamintesc, numai din GTA, la fiecare trei zile o familie (sau o persoană, dacă înregistrarea cererii s-a făcut pentru o singură persoană) se repatriază, Consulatul României la Toronto a comunicat acest lucru. Numărul acestor repatriați este de așteptat să crească în anii următori, odată cu ieșirea emigraților anilor 90 la pensie. Radu Moraru a mai propus, în întâlnirea cu românii din Greater Toronto Area, organizată la […]
26 septembrie 2015

Radu Moraru (continuare)- Proiectul Livezile cred că și-a greșit audiența

M-am bucurat sincer să-l revăd pe jurnalistul Radu Moraru, în carne și oase, și să-l ascult, joi seara, la întâlnirea cu românii organizată la Oakville. Moraru are un speech perfect pus la punct, este ușor de ascultat. Am reținut din speech-ul lui că Nașul TV, televiziunea pe care o conduce, se bucură de audiență. Din curiozitate am deschis site-ul postului de televiziune, acum, după întâlnirea cu fostul coleg ca să rămân, ce să zic, pe gânduri. Această televiziune afișează știri la pragul atacului de cord, catastrofele iminente sunt pe tapet, ce fierbe pe mapamond este scris cu roșu, de mă-ntreb dacă nu cumva obiectivul acestui post de televiziune este să-și bage audiența în spital. Cum am plecat de prea mult timp din țară, mă feresc a continua comentariile pe seama portofoliului distinsului coleg și am să mă rezum la proiectele prezentate. Proiectul Livezilor, așa cum a fost expus, se traduce […]
25 septembrie 2015

Radu Moraru (episod nou)- Proiectele de Țară au ajuns în Canada

Abia am ajuns acasă de la întâlnirea cu Radu Moraru, desăvârșit speaker și jurnalist de mare anvergură, întâlnire organizată în Oakville, ON de Gabriela Covaci  (RoCaTeach) și o mână de sponsori români privați. Despre Proiectele de Țară, enumerate de Moraru la întâlnirea cu românii veniți special ca să-l cunoască, am să vă povestesc mâine. În esență este vorba de proiectul livezilor, de cel al repatrierilor precum și construirea autostradei Comarnic- Brașov. Feedback, mâine, fiindcă le voi lua, pe îndelete, în texte separate, când mă-ntorc de la birou, mai spre seară. Ce-am remarcat: Radu zâmbește rar. La Mulți Ani Radu Moraru și toată admirația!
24 septembrie 2015

Radu Moraru și Raul Dudnic- întâlnire cu studenții canadieni la Jurnalism de la Mohawk College (Hamilton)

Ce idee strașnică, s-aduci un gazetar de pe fierbintele tărâm european și să-l pui să decodifice profesia, în termenii societăților în plină evoluție, de astăzi, în fața unor tineri crescuți cu singurul dușman natural: vremea. Sunt convinsă că pentru junii canadieni studenți la Jurnalism, întâlnirea de astăzi cu Radu Moraru  o să rămână de poveste. Minunată ideea de a oferi un pic de expunere la altfel, acestor viitori gazetari. Mâine la 7PM ne vedem cu Radu Moraru, la Oakville. Merită, zic eu. Mai jos, Raul Dudnic, prietenul  de litere și port-drapelul imaginii TV în limba română, după toată oboseala zilei de azi, a găsit câteva clipe să scrie, pe fugă, știrea. Mulțumesc din suflet, Raul. Ce înseamnă să fii jurnalist român în România, ce înseamnă să fii jurnalist român în Canada? Cum poţi ajunge un jurnalist de succes, oriunde ai fi în lume? Alături de Radu Moraru, am participat la o întâlnire […]
24 septembrie 2015

Fără politică

Mă-mboldește un cititor să fac cumva și să aloc spațiu opiniilor despre politica din România. Spune el că doar așa, noi, diaspora, putem  muta lucrurile înainte, putem influența, etc, etc. Să zic: sunt la zi cu efervescența politică românească. Știu, din alte scrieri, până unde-i voința și care-i, în fapt, putința clasei politice a unei țări din Europa de Est, țară ce luptă zilnic cu sărăcia. Știu și ce eforturi depun, atât Președinția cât și Guvernul, să navigheze în vremurile neașteptat de tulburi ale lui 2015. De la zece mii de kilometri și șaptesprezece ani distanță, de când sunt afară din țară, ar fi cel puțin indecent să comentez sau să aloc spațiu comentariilor despre viața politică românească. Sunt nouăsprezece milioane de suflete în România, suflete care fac eforturi, cu fiecare zi, să trăiască mai bine. Rezultatele eforturilor lor se văd, există, sunt de aplaudat. Îi putem susține, îi putem încuraja. N-avem căderea a-i comenta. […]
23 septembrie 2015

Când te vezi prin ochii altcuiva (întâmplare)

De-o vreme trăiesc, ca Nichita Stănescu, îndrăgostirea perpetuă de viață. La fiecare zi. Cu fiecare zi. Spre fiecare zi. Am luat spaima morții văzută de-atât de aproape, odată cu plecarea mamei mele, în august. Am incubat conștiința faptei, a întâmplatului cu orice preț și-am ajuns să-mi împing mai toate gândurile spre realitate. Vreau ceva, cumva, cândva? Fac ce fac și chiar mi se-ntâmplă. Voiam să am parte de o sesiune foto profesională iar ea s-a întâmplat, cu vreo două săptămâni în urmă. Am programat ședința sâmbătă dimineața. M-am trezit flancată de lumini, cu obiectivul camerei pe mine, cerându-mi-se să fiu cât mai naturală. Firește, s-a trezit Hollywoodul în mine iar ce-a ieșit o să vedeți în câteva zile, când primesc fotografiile. Vreme de două ore și jumătate am fost sucită, așezată, mutată, compusă, descompusă și recompusă prin ochii altcuiva. Au fost momente când, încălzită de lumina proiectoarelor, aveam senzația că […]
22 septembrie 2015

Părtași la o „revoluţie” a inculturii (Lucian Ciuchiță, din volumul Insula Purgatoriului)

Fragment din Insula Purgatoriului (editura ATEC-2014), volum semnat de Lucian Ciuchiță, întru readucerea aminte a coordonatelor după care cu toții navigăm și, mai ales, a direcției în care cu toții mergem, tot mai râzând și cu burțile tot mai pline. Un strop de atenție la citit și de imaginație sunt deajuns pentru ca, la final, să ne întrebăm retoric dacă ceasul de la mână mai arată, democratic, ora exactă, sau este și ea contrafăcută. Mantinelele morale s-au îndepărtat, ideologiile se hrănesc direct din lumina soarelui iar mesajele trimise maselor poartă, pe fundal, hipnotice acorduri de muzică minimalistă. Mulțimesc Lucian! O „revoluţie” a inculturii a sucit minţile cetăţenilor care şi-au pierdut atracţia faţă de cărţi şi literatură. Au primit în schimb o hrană spirituală efemeră, acel surogat zilnic prin canalele de informare special concepute pentru distrugerea intelectului, şi s-a creat în timp o nouă specie. Omul robot sau robotul uman. Toate scrierile de valoare […]
21 septembrie 2015

Perele, ca și oamenii, au defecte

Am un păr în curte. Cam acum e vremea culesului. S-au aproape copt perele și am chemat în weekend copiii vecinilor, să le dau câte o pungă. Le-am cules împreună, mai mari, mai mici, după cum au crescut și ele. Când a fost culesul gata, copiii au răscolit prin sacoșele lor și au scos perele cu deformități, spunând: p-astea trebuie să le-aruncăm, sunt stricate… Degeaba am încercat să îi conving că, deși unele erau mai lunguiețe, altele mai grăsuțe, altele răsucite, toate erau pere bune de mâncat. S-au uitat cu ochii mari la mine și au dat din cap, nț, n-am dreptate. Am făcut un ocol cu vorba și le-am zis să nu compare fructele din curte, cu cele de la magazin. Că fructele de la magazin sunt toate alese să arate perfect, că altfel cumpărătorul nu le ia dela raft. Iar celelalte (cele urâte, adică) se duc la gemuri […]