21 septembrie 2015

Bine ați venit, absolut pe bune (editorial, adică)

Sunt varză de oboseală și de emoție, recunosc. Am dezvoltat un website (cu uriașul sprijin al lui Viorel Anghel din Montreal, căruia n-am cuvinte cum să-i mulțumesc pentru cât de rapidă și eficientă a fost colaborarea) în câteva zile, primul website din viața mea. Blogul a devenit website. Website-ul va mai suferi mici modificări, în timp, pe măsură ce mai învăț navigația. Posibilitățile sunt uriașe. Scopul creerii acestui website este să asigur vizibilitate tuturor textelor publicate, din decembrie trecut, ceea ce blogul, în formatul precedent, nu-mi permitea. Înclin să cred că scriu relativ atemporal așa că cele mai multe dintre scrieri se pot purta în toate anotimpurile, cam ca  ochelarii. Uneori scriu bine, alteori prost rău. Știu, sunt tributară bioritmului ca oricare dintre voi și sunt foarte ok cu asta. Ce urmează: website-ul va rămâne, ca atmosferă și ritm, un blog. Nu voi aduce știri românești din țară ori știri […]
21 septembrie 2015

Radu Moraru (II): Numai nişte idioţi pot avea “reţinere” faţă de diaspora

Radu Moraru și-a făcut lecțiile înainte de sosirea pe continentul nord-american. Este la curent cu reticența românilor stabiliți aici, față de validitatea promisiunilor și rezultatele acțiunilor guvernanților români din ultimii 25 de ani. Știe, de asemenea, că fenomenul cochetării cu repatrierea a celor plecați cu mult timp în urmă există, este viu și este de interes. Partea a doua a interviului cu Radu Moraru, vocea televiziunii Nașul TV, în continuare: Pensionarii, să vină. Tinerii, să mai aștepte -Cum defineşti actualul context politic românesc faţă de cel din anii 90 când cei mai mulţidintre noi au plecat din ţară? Este el, acum, propice repatrierii? Doar pentru Pensionarii români de pretutindeni şi doar în anumite condiţii. Este un Proiect la care gândesc şi lucrez demult. Întâi m-am gîndit la România şi abia apoi am găsit că Repatrierea pensionarilor din străinătate ar putea fi un win-win! Voi vorbi despre acest Proiect, că şi despre […]
20 septembrie 2015

Sunt aici cu voi :) Aici este acasă la Foaia De Drum Lung!

Bine ați venit pe noua casă a Foii De Drum Lung! Căutați, navigați, cercetați, citiți, scrieți și vă voi publica, jucați-vă. Sunt aici, cu voi, cât de mult timp pot. Magda    
19 septembrie 2015

Exclusiv FDL- Radu Moraru (Nașul TV) la Toronto: “Păi domnu’ Moraru, eu nu ştiu cum mai rezistaţi. Eu, pur şi simplu am crezut că v-aţi săturat şi emigraţi!”

Radu Moraru este sufletul și emblema televiziunii Nașul TV. Este unul dintre puținii jurnaliști pe care, ascultându-l în emisiunile sale, ori dai cu basca de pământ, ori pupi ecranul, numai indiferent nu poți să-i rămâi. Radu Moraru stârnește polemici, dezgroapă angoase naționale, răscolește povești îngropate tacit, forțează adevărul, explică și își explică, deopotrivă, vântul și valul care ritmic bat peste România. Radu Moraru nu tace de, uneori, te temi să nu-i cedeze frâna sau să-i explodeze, absolut din întâmplare, cauciucul, noptea, în drum spre casă. Vorbit, pomenit, citit, bănuit, suspectat, admirat, adulat, aprobat, comparat, hărțuit, șantajat, strâns cu ușa, măsurat și cântărit în tot ceea ce face și spune, Radu Moraru face epocă, în felul lui, într-o epocă tot mai scurtă în mesaje, mai ilustrată cu imagini, mai rapidă în comunicare. In exclusivitate, un interviu cu Radu Moraru, fost coleg de redacție,  la perioada de boom a mediei postdecembriste, interviu acordat în […]
18 septembrie 2015

Exclusiv FDL- Jurnalistul Radu Moraru (Nașul TV) a venit la Toronto. In avanpremiera întâlnirii din 24 septembrie, la Oakville, urmează să aflați despre el într-un scurt interviu ce urmează.

Radu Moraru, cunoscutul realizator de emisiuni de la Nașul TV se află în Canada, pentru câteva zile. În ziua de 24 septembrie el organizează o întâlnire cu românii din Greater Toronto Area, la Oakville. Despre această întâlnire (locul, ora) am să revin cu detalii.   Un scurt interviu urmează la publicare. Întrebările au fost trimise 🙂 Radu, bine ai venit în Canada!    
18 septembrie 2015

Tu ieși afară Și pentru că e vânt, aprinzi țigara-n scară, Pui căștile și te gândești pe cine vrei să vezi diseară.

18 septembrie 2015

După mine, potopul

Bărbații mei, câți or fi fost și nefost de când mi-e legat de soartă să-mi tot caut jumătatea, toți și-au terminat bateriile. Până la ultimul de pe listă. Rând pe rând, pe toți am reușit, ciudat bilanț, să-i pierd pe drum. Unii, grav de tot, și-au pierdut mințile, direcția în viață, scopul, respirația propriei  lumi. Celor mai importanți bărbați din viața mea, cărora chiar le-am purtat numele pentru ani buni, le-au fugit nisipurile de sub picioare.  Ei trăiesc, e drept, dar au rămas umbrele lor mergătoare.  Invariabil, toboganul li s-a arătat după ce-au plecat în pas voinicesc, de bună  voie și mânați de himere devenite obsesii, de lângă mine. Nu mi-e ușor să înțeleg cum un om care decide să facă saltul dintr-o viață într-alta să-și piardă firea, oxigenul și direcția la asemenea cote. Nu o dată, ci în câteva rânduri am asistat la împachetări înfrigurate și luat calea codrului, […]
18 septembrie 2015

Sequel la Iubirile Absolvente- Klauși de-un sezon

Asta-i un text de bine sau de rău? Mi-au venit întrebările, inclusiv la telefon, imediat după publicarea lui. Am recitit Iubirile Absolvente și, gândind ca o româncă dar trăind aproape două decenii pe-afară, recunosc, textul e suav pudrat cu apropos-uri și e soft ca un obrăjor de copil, iar la o singură citire e cel puțin ciudat. Ce-am avut și cu cine am avut?   Ei bine, în esență e cam așa: recapitulându-i pe cavalerii mei însoțitori prin vremuri, am realizat că toți s-au pierdut, invariabil, în mediocritate dacă nu și mai rău, prin depresii. Nu cât au fost cu mine, ci după mine, mai exact. Epoca post-Magda i-a marcat într-așa hal, încât niciunul n-a mai căzut în picioare. Departe chiar de cota la care erau înainte de mine.    Mai clar, cred eu că am aprins flacăra vetrelor lor, i-am stimulat, i-am enervat destul, înfuriat, urcat pe pereți, energizat, […]
18 septembrie 2015

Iubirile Absolvente

Am lăsat intenționat să treacă ziua inimioarelor ca să pot pune pe pagină iubirile, pojarurile și pasiunile trecute, toate pasagere prin bucla timpului care-mi marchează și mie trecerea prin lume. Iubirilor mele, cum au fost ele, le-am dat doar firmituri de timp de scris ori metafore prea-ncârligate al căror sens îl pricepeam eu și, probabil, pisica Ciorăpel. Cine-ar fi-ndurat alăturările de vorbe- stilet, șoptite printre perdelele de brocart ale balului mascat de ochelarii de soare?   Iubirile mele, și aici vorbesc cam ca diriginta clasei, cu toatele și-au dat silința. Da, pot spune că toate au depus eforturi. Au înălțat capul, dintre avioanele de hârtie meșterite pe sub bănci, atunci când lecția li s-a părut interesantă. Au ridicat două degete să se afirme, unele au dat chiar răspunsuri geniale, iar una a ajuns la faza pe țară în concursurile de creativitate. A fost o clasă de copii inteligenți și puturoși, […]
18 septembrie 2015

Trei rotații complete și-o Lună plină (o scrisoare anume pentru patru cititori din preajmă)

M-am gândit, m-am răzgândit ,dacă să vă scriu sau nu, și iată că vă scriu Vouă, după trei zile, trei rotații complete ale pământului în jurul axei, timp și spațiu destul cât să se cearnă și discearnă niște gânduri. Le-am tot sucit și răsucit, dacă să le pun în ordine, pe vorbe, sau nu.   Ție-ți spun, cu tine vorbesc (și ai venit primul în minte). Ți-aș spune că nu-s distanțe care să doboare gândurile. Aș fi preferat să te fi lăsat ca pe un scaun vechi, la rigolă, să te ignor, să te fi pălmuit atunci în seara ultimă, târzie, de mai, printre bagaje, să te fi urât dac-aș fi putut. Reflex, security blanket sau nu,  păstrez încă cele câteva scrisori împrăștiate între ani și anotimpuri și știu că nu ne-am întâlnit întîmplător, nici atunci la început și nici apoi, în cele câteva rânduri în care mă-ntrebai insistent dacă […]