Canada- acesta este weekendul nostru!
2 iulie 2016
Dragă Maria (Ambasadorului României la Ottawa, recent, numit Ministru al Românilor de Pretutindeni)
6 iulie 2016
Show all

Singur- Sau viața în High Definition

Scenariul de mai jos vine în urma observării cuiva aflat în plină tranziție. Așadar, dacă ești în tranziție, dacă acum ți se întâmplă să intri în tranziție de la statutul de familist la cel de unul singur, mai jos o sumară trecere în revistă a ceea ce vei cunoaște și vei traversa. Ce, eventual,  vei experimenta. Leagă-ți centura de siguranță, te arunci în gol. Și ești singur, poate uitaseși. 

** 

Cand esti in tranzitie toată viața îți devine o metaforă. Tot ce se întâmplă în jur capătă,brusc, semnificație. Leagă amintiri, prevestește întâmplări, nimic nu se-ntâmplă fără un rost. Te vei trezi pe un drum, zi după zi. Obiectele capătă semnificație, vorbele, muzica, aerul, oamenii, locurile capătă semnificație. Te miri și tu cum de nu le-ai văzut până acum. Viața, de spaimă sau din necunoaștere, îți trece în  High Definition.

Va fi nevoie să ai cu cine să vorbești. Caută. Ai nevoie de un far, un radar uman, până te stabilizezi.

Și, în momentele acelea apare de nicăieri, cineva, oricine, sfântul duh, Joe de la lucru, Daniela- vecina de palier, oricine. Iar acel cineva devine frânghia de care te agăți ca să ieși, fiindcă tu simți deriva și știi că vrei să ieși la lumină.

Poate fi oricine, oricine se nimerește în preajmă. Persoana aceea îți devine radar și gps, mamă, tată, sfetnic, ghid, etc. Doar ascultându-te. Acesta este rolul acestui ghid, să te asculte, să nu te scape din mână dacă te lasă puterile.

Tu îi vorbești și, la un moment dat, după zile sau săptămâni, te trezești că te interesează ce face persoana aceea, unde lucrează, ce lucrează, dacă lucrează, cum se descurcă cu viața și, doamne, începi să asculți, nu să auzi. Îi dai atenție, cu toată energia ta. Așa cum n-ai dat demult atenție cuiva.

Schimbi muzica de zi cu zi. Faci fixație pentru un  cântec  anume și crezi, în clipele acelea, că este cea mai mare compoziție scrisă vreodată. Conduci cu sonorul dat tare, în timp ce în mintea ta se repetă argumentele, iar și iar, pentru care tu urmează să te schimbi. Îi respiri notele, te identifici, dai tare și te gândești. Intens te gândești la proiecția acelei persoane- cap de pod.

Și începi să-i povestești persoanei aceleia lucruri pe carele credeai de mult uitate, unele stânjenitoare, altele inedite, ciudate… Povestești cu patos tot, cam tot ce ții în tine și probabil n-ai povestit nimănui. După care, nu știu cum se face dar începi să vorbești despre fostul sau fosta, îți vine natural. Iar persoana aceea te ascultă. Tu, încurajat, începi să spui mai multe ca la spovedanie și nu te poți opri, vrei să scoți răul din tine…Și de ce te-ai căsătorit cu el/ea? vine întrebarea.

Remarci că, pentru prima oară, absolut pentru prima oară de când ești adult, ești complet sincer cu tine. Tu te-ntrebi deseori de ce ești în punctul ăsta. Atât de sincer ești cu tine, că te ia cu frig.

Lucruri insolite încep să ți seîntâmple. Ești, la ore la care de obicei erai acasă, la televizor sau pe laptop, în alte locuri, cu niște oameni pe care adesea abia i-ai cunoscut. Pereții, culoarele, clădirile înseși îți sunt necunoscute. Faci ochii mari și plonjezi în discuții și mai insolite, brodate elegant pe fond, să-i zic voalat, rebel- promiscuu, constați și nu faci un pas înapoi.

Nu înțelegi ce cauți printre ciudații ăștia. Poate chiar asta ai căutat. În fond, e parte a experienței, îți spui. Culorile, mirosurile, lumina, lumea, totul e diferit în jur. În minte apar flashback-uri cu el sau ea, dac-ar fi aici și te-ar vedea. Sau ce-o fi făcând acu’, te-ntrebi. Te faci că verifici emailurile și-i deschizi poza salvată, așa, security blanket. Trist și mereu e așa.

Caruselul cu călușei al tradițiilor se preschimbă-n roller-coaster care te învârte și te zgâlțâîie cu capul în jos până vomezi. De nervi, de neștiință.

În fine, când lucrurile devin un pic mai șezate, ai schimbat deja adresa. Crezi că vezi soarele, dai mâna persoanei-ghid , știi că cineva te-ascultă.

Să confirmi că ești ok acum.

Iar din străfunduri se ridică vâlvoi, pe ton ușor atenuat, din senin, noi povești cu fostul, ori cu fosta. Povești pe care nu poți să le oprești și le spui unor ochi ce te ascultă, în timp ce ceasul tău de la mână s-a oprit. Inima ta e varză, vrei ceva și nu știi drumul.

Cînd plouă, ție îți plouă mai violent, când e soare parcă te arde prea tare. Simțurile toate devin alerte, habar n-aveai că ai un ochi  deschis, în spate.

Devii tipicar, mânat de împrejurări. Începi să iubești noua rutină. Fiecare lucru e la locul lui, de spaima că dacă tu-nu, n-are cine.  Dacă nu hrănești câinele, el va muri. Dacă nu închizi apa, te va inunda, eventual.

Copilăria și, mai ales, adolescența devin vivide, se repetă secvențe comice în mintea ta și, cumva, faci legătura cu adolescența pe care, în mintea ta, o apuci strâns de mână.

Îți revin în minte prima iubire, primele chefuri cu colegii de liceu ba chiar devii entuziast al reîntâlnirilor cu aceștia: oare ei pe unde or fi în viață, în lume. Or fi și ei, taman acum, așa ca tine, te gândești.

Îi cauți prin alți colegi, cei câțiva cu care ai păstrat legătura. Vezi dacă fosta iubire o fi divorțat, cumva. îți schimbi poza de profil pe facebook, îți schimbi mesajul și, nu rareori devii militant on-line pentru foci, pentru păduri, pentru copiii din America ecuatorială, jos mafia din sănătate, dacii sunt părinții Romei, centrul energetic din Bucegi, alea.

Dezvolți un soi de atașament față de persoana care te-a ascultat. Ambiguu.

Celor cărora le-a murit partenerul se numesc văduvi. Celor cărora le mor părinții se numesc orfani. Cei cărora le mor copiii nu au un nume, constați. La fel, cei care sunt în tranziție nu poartă un nume.

În întuneric, cu mâinile sub cap, asculți Wish You Were Here, întreg albumul, ca-n adolescența timpurie: (https://www.youtube.com/watch?v=axYV819Sk1E) și te gândești.

Nu e atât de rău pe cât credeai că e.

Și nu ești gata.

(imaginile provin din videoclipurile Siei. Protagoniști: Maddie Ziegler și Shia LaBeouf)

 

 

Ti-a placut articolul?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *